gurne, s.f. (Mar.) Parte curbă a carenei care leagă fundul cu pereții verticali ai unei nave. – Cf. engl. gurney.
s. f., g.-d. art. gúrnei; pl. gúrne
gúrne, s.f. (pop.) urnă.
s. f. parte curbată a carenei unei nave, care leagă fundul cu pereții verticali. (< engl. gurney)