s.m. – Șobolan. – Var. guzi. Mag. güzü (Cihac, II, 503; Philippide, Principii, 150; DAR). Sec. XVIII. – Der. guzan, s.m. (șobolan); guzui, vb. (a săpa, a scormoni); guzgan, s.m. (șobolan), de la guzan, cu repetiție expresivă, cf. chițcan, gurlan, ghiorlan (Hasdeu, Cuv. din Bătrîni, I, 287, crede că este cuvînt dacic).