hahami, s.m. 1. Persoană însărcinată cu tăierea rituală a vitelor și a păsărilor la mozaici. 2. (Înv.) Rabin. – Din tc. haham.
s. v. rabin.
s. m., pl. hahámi
~i m. Persoană însărcinată să taie vite și păsări conform prescripțiilor religiei mozaice. /<turc. haham
s.m. – Rabin. – Mr. haham. Tc. haham (Șeineanu, II, 194; Lokotsch 788; Ronzevalle 83; DAR), din ebr. hacham „învățat”; cf. ngr. χαχάμης. Sec. XVIII. – Der. haham-bașa, s.m. (înv., mare rabin), din tc. haham bași.