halometre, s.n. (Ind.) Areometru folosit la stabilirea concentrației de săruri anorganice solubile a substanțelor zaharate. – Din fr. halomètre.
s. n., pl. halométre
s.n. Areometru pentru determinarea concentrației în săruri anorganice solubile a substanțelor zaharate. [< fr. halomètre].
s. n. 1. areometru pentru determinarea concentrației în săruri anorganice solubile a substanțelor zaharate. 2. aparat folosit în halometrie. (< fr. halomètre)