hamacuri (hamace), s.n. Pânză (de vele) sau plasă dreptunghiulară de sfoară, care se întinde orizontal între doi stâlpi, doi copaci etc. și care servește ca pat mobil sau ca leagăn. – Din fr. hamac.
hamacuri (hamace), s.n. Pânză (de vele) sau plasă dreptunghiulară de sfoară, care se întinde orizontal între doi stâlpi, doi copaci etc. și care servește ca pat mobil sau ca leagăn. – Din fr. hamac.
n. Pat (făcut dintr-o plasă sau dintr-o bucată de pânză) suspendat între doi copaci sau între doi stâlpi. [Pl. și hamace] /<fr. hamac
n. Pat (făcut dintr-o plasă sau dintr-o bucată de pânză) suspendat între doi copaci sau între doi stâlpi. [Pl. și hamace] /<fr. hamac
s.n. Plasă sau pânză care se poate suspenda între doi stâlpi etc. în așa fel încât să folosească drept pat mobil. [Pl. -uri, -e. / < fr. hamac, sp. hamaca < cuv. caraib].
s.n. Plasă sau pânză care se poate suspenda între doi stâlpi etc. în așa fel încât să folosească drept pat mobil. [Pl. -uri, -e. / < fr. hamac, sp. hamaca < cuv. caraib].
s. n. plasă care se poate suspenda orizontal, servind drept pat. ♢ palanchin pentru transportul călătorilor prin locurile greu accesibile din pădurile Africii. (< fr. hamac)