expr. a se deprinde (cu necazurile, cu nevoile).
hărșii, s.f. V. hârșie.
hârșii, s.f. (Reg.) Blană (neagră) de miel, cu lâna creață și măruntă, din care se fac căciuli, gulere etc. sau cu care se îmblănesc hainele. [Var.: hắrșie s.f.] – Cf. magh. hasker, haskártya „piele de pe burtă”.
s. f. (sil. -și-e), art. hârșia (sil. -și-a), g.-d. art. hârșiei; pl. hârșii, art. hârșiile (sil. -și-i-)