definiția hatarul definiție dex

expr. de dragul cuiva.

hatâruri, s.n. (Pop. și fam.) 1. Plăcere, poftă, plac. ♢ Expr. Pentru (sau de, în) hatârul (cuiva sau a ceva) = de dragul (cuiva sau a ceva); pentru a face plăcere (cuiva). (Înv.) De hatârul (unui lucru) = mulțumită, datorită, grație (unui lucru). 2. Favoare, concesie; serviciu. ♢ Expr. A face (cuiva) un hatâr = a acorda (cuiva) o favoare; a satisface (cuiva) o dorință sau un capriciu. – Din tc. hatir.

s. 1. v. concesie. 2. v. plăcere.

s. v. avantaj, cinste, favoare, înlesnire, onoare, privilegiu, protecție, ușurință.

s. n., pl. hatâruri

~uri n. Plăcere personală a cuiva (uneori ciudată); voie. ♢ De ~ul (cuiva) pentru a face cuiva pe plac. /<turc. hatir

s.n. – 1. Favoare, serviciu. – 2. Favoare necuvenită, protecție ilicită. – Mr. hătîre, megl. atǫr. Tc. hatir (Roesler 607; Șeineanu, II, 211; Lokotsch 842; Ronzevalle 83), cf. ngr. χατίρι, alb. hatër, bg., sb. hater. – Der. hatîrgiu, s.m. (care își protejează prietenii; care profită de favoruri).