hialinoze, s.f. Transformare patologică a țesutului conjunctiv în țesut hialin, frecventă în bolile de inimă, de rinichi etc. [Pr.: hi-a-] – Din fr. hyalinose.
s. f. (sil. hi-a-), g.-d. art. hialinózei; pl. hialinóze
s.f. (Med.) Transformare patologică a substanței fundamentale a țesutului conjunctiv într-o masă sticloasă. [Pron. hi-a-. / < fr. hyalinose].
s. f. transformare patologică a substanței fundamentale a țesutului conjunctiv într-o masă sticloasă. (< fr. hyalinose)