hibridez, vb. I. Tranz. A obține un hibrid prin procesul de hibridare; a încrucișa prin hibridare două plante, două specii etc.; a hibridiza. – Din fr. hybrider.
vb. (sil. -bri-), ind. prez. 1 sg. hibridéz, 3 sg. și pl. hibridizeáză
~éz tranz. (plante sau animale) A face să procreeze, obținând un hibrid cu însușiri superioare; a încrucișa; a hibridiza. /<fr. hybrider