pers. 3 hidratează, vb. I. Refl. (Despre substanțe chimice) A se combina cu apă. ♦ (Despre corpuri solide) A absorbi apă prin adeziune. – Din fr. hydrater.
vb. (sil. -dra-), ind. prez. 3 sg. hidrateáză
pers. 3 ~eáză intranz. (despre substanțe chimice sau despre unele corpuri solide) A absorbi apa prin adeziune; a se combina cu apa. [Sil. hi-dra-] /<fr. hydrater
vb. I. refl. (Despre substanțe chimice) A se combina cu apa. ♦ A absorbi apa în interiorul său prin adeziune. [Cf. fr. hydrater].