s.f. Cultură a plantelor (industriale) prin menținerea rădăcinilor în soluții nutritive sau în apă, renunțându-se la folosirea pământului; hidroponică. – Din fr. hydroculture, germ. Hydrokultur.
s. f. (sil. -dro-), g.-d. art. hidrocultúrii
f. Cultură a plantelor prin menținerea rădăcinilor în soluții sau în apă fără pământ. /<fr. hydroculture, germ. Hydrokultur
s.f. Metodă de cultură a plantelor (mai ales industriale) în soluții nutritive, renunțându-se la pământ; cultivare a plantelor prin menținerea rădăcinilor în apă; cultură de apă; hidroponică. [Cf. fr. hydroculture, it. idrocultura, germ. Hydrokultur].
s. f. cultură a plantelor (industriale) în soluții nutritive, renunțându-se la pământ; hidroponică. (< fr. hydroculture)