hipofuncții, s.f. Diminuare a activității unui organ, a unui sistem, a unei funcții. [Var.: hipofuncțiune s.f.] – Din fr. hypofonction.
s. f. (sil. -func-ți-e), art. hipofúncția (sil. -ți-a), g.-d. art. hipofúncției; pl. hipofúncții, art. hipofúncțiile (sil. -ți-i-)
f. Stare patologică constând în scăderea activității unui organ sau unui țesut. /<fr. hypofunction
s.f. (Med.) Activitate scăzută a unui organ. [Var. hipofuncțiune s.f. / < fr. hypofonction].