hórăi, vb. IV. Intranz. (Reg.; despre oameni) A sforăi. – Hor + suf. -ăi.
vb. v. sforăi.
vb., ind. și conj. prez. 3 sg. și pl. hórăie, imperf. 3 sg. horăiá
~iésc intranz. pop. (despre ființe) A produce sunete caracteristice în timpul somnului; a sforăi. /hor + suf. ~ăi
s.n. (Reg.) Sforăială. – V. horăi.
s. v. sforăială, sforăit, sforăitură.
s. n.