interj. (Reg.) Cuvânt care imită zgomotul pe care îl face cineva când soarbe dintr-o dată și repede. – Onomatopee.
interj.
interj. (folosit pentru a exprima zgomotul făcut de cineva care soarbe un lichid). /Onomat.
interj. – Exprimă zgomotul produs cînd se bea. Creație expresivă, cf. hap, leorp. – Der. horpăi (var. hărpăi, horpoti), vb. (a sorbi, a înghiți cu zgomot); horpăială, s.f. (acțiunea de a bea).