: A face, a determina să renunțe la o dorință, la un principiu, la o hotărâre.
hotărâri, s.f. 1. Faptul de a (se) hotărî; fermitate în conduită, în atitudinea cuiva; ceea ce hotărăște cineva; decizie. ♢ Loc. adj. (Rar) De hotărâre = ferm, neșovăitor. ♢ Loc. adv. Cu hotărâre sau cu toată hotărârea = în mod hotărât, fără șovăială. Cu hotărâre = fără îndoială, sigur. 2. Dispoziție a unei autorități. ♦ Sentință judecătorească. 3. Act adoptat de organele de conducere ale unor organizații, partide etc. în urma unor dezbateri și a aprobării date de majoritatea membrilor prezenți. – V. hotărî.
s. 1. v. dispoziție. 2. fixare, precizare, stabilire. (Hotărârea unui nou termen.) 3. v. voință. 4. decizie. (Vom lua mâine o hotărâre definitivă.) 5. v. decizie. 6. v. sentință. 7. dârzenie, fermitate, intransigență, neclintire, neînduplecare, nestrămutare, neșovăire, statornicie, (livr.) decizie, (înv.) nepreget, (fig.) inflexibilitate. (O hotărâre de granit.) 8. v. fermitate.
~i f. 1) v. A HOTĂRÎ și A SE HOTĂRÎ. 2) Dispoziție a unui organ oficial; decizie. 3) Act în care este fixată o asemenea dispoziție. 4) Îndrăzneală în acțiuni; fermitate. [G.-D. hotărârii] /v. a hotărî
hotărăsc, vb. IV. I. 1. Tranz. și refl. A alege (între mai multe posibilități), a lua sau a face să ia o hotărâre; a (se) decide. ♦ Tranz. (Rar; construit cu dativul) A porunci cuiva să facă ceva. 2. Tranz. A stabili, a fixa o dată, un termen etc. 3. Tranz. A destina, a meni pe cineva pentru ceva. II. Tranz. (Înv.) A stabili limitele unui teritoriu, a pune hotar. ♦ Refl. A se mărgini cu..., a fi vecin cu... – Din hotar.
vb. 1. v. ordona. 2. v. institui. 3. v. stabili. 4. v. convinge. 5. v. alege. 6. v. decide. 7. v. hărăzi. 8. v. orândui.
vb. v. circumscrie, condamna, delimita, demarca, hotărnici, învecina, limita, marca, mărgini, osândi, pedepsi.
vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. hotărăsc, 2 sg. hotărăști, 3 sg. hotărăște, imperf. 3 sg. hotărá; conj. prez. 3 sg. și pl. hotăráscă
~ăsc tranz. 1) (soluții) A stabili cu fermitate; a decide. 2) A stabili printr-o înțelegere prealabilă; a fixa prin deliberare; a decide. /Din hotar