, hupésc, vb. IV (reg.) 1. a flămânzi. 2. (despre cereale, legume, fructe) a nu lega, a nu se coace, a nu se dezvolta, a avea bobul sec, zbârcit.
, hupésc, vb. IV (reg.) 1. a flămânzi. 2. (despre cereale, legume, fructe) a nu lega, a nu se coace, a nu se dezvolta, a avea bobul sec, zbârcit.
vb. – 1. A fi flămînd. – 2. Despre fructe, a nu se coace. – Var. huchi, hulpi. Origine necunoscută. Pare a corespunde unei intenții expresive, asemănătoare cu cea a lui hap. – Der. hupoare, s.f. (zăpușeală), în legătură cu hupi ca hăbuceală cu hap.