ibrișine, s.n. Fir de ață albă sau colorată, răsucită, din bumbac sau din mătase, înfășurat pe un sul subțire de carton și întrebuințat la cusut, la brodat sau la împletit. ♢ Expr. (Reg.) A-i trage (cuiva) un ibrișin pe la nas = a ironiza. ♦ Papiotă. [Var.: ibrișím s.n.] – Din tc. ibrișim.
s. n. (sil. -bri-), pl. ibrișíne
n. Fir de ață de mătase sau de bumbac răsucit, folosit la cusut, brodat sau tricotat. ♢ A-i trage cu ~ pe la nas a) a lua în râs pe cineva; b) a vorbi cuiva despre ceva neplăcut, jenant. [Sil. i-bri-] /<turc. ibrișim