s.f. (Rar) Însușirea a ceea ce este ideal. [Pr.: -de-a-] – Din fr. idéalité.
s. (FILOZ.) imaterialitate, spiritua-litate. (~ unui element.)
s. f. (sil. -de-a-), g.-d. art. idealității
s.f. Însușirea a tot ce este ideal (2). [Cf. fr. idéalité].
s. f. caracter, stare a tot ce este ideal (I, 2). (< fr. idéalité)