ilustrații, s.f. 1. Imagine desenată sau fotografiată destinată să explice sau să completeze un text. ♢ Ilustrație de carte = gen al graficii prin care se prezintă tipuri sau momente esențiale ale unui text literar și având, uneori, și rol ornamental. 2. (În sintagma) Ilustrație muzicală = a) acompaniament, fond muzical sau efecte sonore care însoțesc un film mut, un spectacol de teatru, o evocare literară etc.; b) fragmente sau bucăți muzicale executate ca exemplificări la o expunere de specialitate. [Var.: ilustrațiúne s.f.] – Din fr. illustration, lat. illustratio.
s. f. (sil. -ți-e), art. ilustráția (sil. -ți-a), g.-d. art. ilustráției; pl. ilustráții, art. ilustráțiile (sil. -ți-i-)
f. Imagine sau desen care însoțește un text pentru a-l împodobi, a-l completa sau a-l explica. ♢ ~ muzicală a) fond muzical care însoțește o reprezentație teatrală, un film mut, o evocare literară, o emisiune de radio sau de televiziune; b) fragmente sau bucăți muzicale executate ca exemplificări la o expunere de specialitate. [G.-D. ilustrației; Sil. -lus-tra-ți-e] /<fr. illustration, lat. illustratio, ~onis
s.f. Imagine, desen etc. care accentuează, explică sau completează un text. ♢ Ilustrație muzicală = însoțire a unei lecții, a unui curs de fragmente muzicale; fond muzical care însoțește o reprezentație teatrală, o evocare. [Gen. -iei, var. ilustrațiune s.f. / cf. fr. illustration, lat. illustratio].
s. f. imagine, desen etc. care accentuează, explică sau completează un text. o ~ muzicală = însoțire a unei lecții, a unui curs de fragmente muzicale; fond muzical care însoțește o reprezentație teatrală, o evocare literară etc.; coloana sonoră a unui film. (< fr. illustration, lat. illustratio)