num. col. (Înv.) Amândoi, ambii. – Lat. *ambi, ambae.
num. m., f. î́mbe
num. – Amîndoi. – Mr. îmbi. Lat. ambi, f. ambae (DAR; Candrea-Dens., 822; REW 411). Înlocuit în mare parte de dubletul neol. ambii. Cf. îmbina.