îmbrânciri, s.f. Acțiunea de a (se) îmbrânci și rezultatul ei. – V. îmbrânci.
s. ghiontire, îmboldire, îmbrânceală, îmbrâncitură, împingere, înghionteală, înghion-tire, (reg.) înghioldeală, înghioldire.
s. f., g.-d. art. îmbrâncírii; pl. îmbrâncíri