iminențe, s.f. Faptul de a fi iminent; starea unui lucru sau a unei situații iminente. – Din fr. imminence, lat. imminentia.
s. inevitabilitate. (~ producerii unui fenomen.)
s.f. Faptul de a fi iminent; caracterul, starea a ceea ce este iminent. [Cf. fr. imminence, it. imminenza].
s. f. caracterul, starea a ceea ce este iminent. (< fr. imminence, lat. imminentia)