iminenți, -te, adj. Care este gata să se producă, să se întâmple (și nu se poate amâna sau evita); inevitabil. – Din fr. imminent, lat. imminens, -ntis.
adj. inevitabil, (livr.) ineluctabil. (Un fenomen ~.)
Care este pe punctul de a se produce și nu mai poate fi amânat sau evitat. O criză ~tă. /<fr. imminent, lat. imminens, ~ntis
adj. Pe punctul de a se produce; apropiat; inevitabil. [< fr. imminent, it. imminente, lat. imminens].
adj. pe punctul de a se produce; inevitabil. (< fr. imminent, lat. imminens)
iminențe, s.f. Faptul de a fi iminent; starea unui lucru sau a unei situații iminente. – Din fr. imminence, lat. imminentia.
s. inevitabilitate. (~ producerii unui fenomen.)
s.f. Faptul de a fi iminent; caracterul, starea a ceea ce este iminent. [Cf. fr. imminence, it. imminenza].
s. f. caracterul, starea a ceea ce este iminent. (< fr. imminence, lat. imminentia)