împânzesc, vb. IV. 1. Tranz. A acoperi (ca o pânză) o întindere de loc. ♦ A tulbura, a împăienjeni privirea. 2. Tranz. și refl. Fig. A (se) întinde, a (se) răspândi.- În + pânză.
vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. împânzésc, imperf. 3 sg. împânzeá; conj. prez. 3 sg. și pl. împânzeáscă
tranz. 1) A acoperi asemenea unei pânze. Fulgii de zăpadă au ~it câmpia. 2) (regiuni, ținuturi, țări) A cuprinde în întregime; a invada. 3) A face să se împânzească. /în + pânză
pers. 3 se ~éște intranz. (despre ochi, vedere) A-și pierde capacitatea de a percepe clar obiectele din realitatea înconjurătoare; a se împăienjeni. /în + pânză