impregnez, vb. I. Tranz. și refl. (Adesea fig.) A (se) îmbiba cu o substanță (lichidă) pentru a căpăta impermeabilitate, rezistență etc. – Din fr. imprégner, lat. impraegnare.
vb., ind. prez. 1 sg. impregnéz, 3 sg. și pl. impregneáză
tranz. A face să se impregneze; a îmbiba. [Sil. im-preg-] /<fr. imprégner, lat. impraegnare
pers. 3 se ~eáză intranz. (despre materiale poroase) A se umple în întregime cu o substanță (lichidă sau gazoasă); a se îmbiba. [Sil. im-preg-] /<fr. imprégner, lat. impraegnare
vb. I. tr., refl. A (se) îmbiba cu o substanță (lichidă). [Pron. -preg-na. / < fr. imprégner, cf. it. impregnare].
vb. tr., refl. a (se) îmbiba cu o substanță. (< fr. imprégner, lat. impregnare)