Dictionare:
Toate
DEX
Sinonime
Antonime
Neologisme
Ortografic
Arh. & Reg.
Etimologic
Academic
definiția impuseseră definiție dex
impuseseră
găsește rime pentru
impuseseră
IMPÚNE,
impún
, vb. III.
1.
Tranz. A
face
ca o
idee
, o
măsură
, o
directivă
etc. să fie
acceptate
și
urmate
; a
face
necesară
îndeplinirea
unei
acțiuni
; a
constrânge
pe cineva să
accepte
, să
facă
ceva; a
obliga
.
2.
Intranz. A
insufla
cuiva
respect
,
stimă
. ♦ Tranz. A
face
ca cineva să
devină
respectat
,
stimat
sau
temut
. ♦ Refl. A
căpăta
prestigiu
, a se
afirma
; a
învinge
, a
birui
.
3.
Tranz. A
supune
pe cineva unui
impozit
. – Din lat.
imponere
(
refăcut
după
pune
; cu
sensuri
după fr.
imposer
).
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia impuseseră
IMPÚNE
vb.
1.
(înv. și
reg
.) a
supune
.
(
Îl
~ la un
impozit
de ...)
2.
v.
impulsiona
.
3.
v.
trebui
.
4.
v.
necesita
.
5.
v.
afirma
.
6.
a
dicta
.
(El a ~
condițiile
.)
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia impuseseră
impúne
vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl.
impún
;
conj. prez. 3 sg. și pl.
impúnă
;
ger
.
impunând
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia impuseseră
A IMPÚNE impún 1.
tranz.
1)
(
idei
,
măsuri
,
sarcini
,
obligații
etc.)
A
prezenta
(în
mod
autoritar
)
spre
acceptare
obligatorie
și
necondiționată
. 2)
(
persoane
)
A pune cu
forța
(să
facă
ceva); a
sili
; a
obliga
; a
constrânge
; a
forța
. 3)
(
persoane
)
A
supune
unei
obligații
de
plată
. 4)
(
persoane
)
A
face
să se
impună
. 2.
intranz.
A
inspira
stimă
datorită
calităților
inerente
. /<fr.
imposer
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia impuseseră
A SE IMPÚNE mă impún
intranz.
1)
(
despre
persoane
)
A se
manifesta
în
mod
deosebit
; a se
remarca
; a se
distinge
; a
străluci
; a
bria
; a se
evidenția
; a
excela
; a se
afirma
. 2)
(
despre
sarcini
,
obligații
etc.)
A
aparține
în
mod
firesc
; a
incumba
; a
reveni
; a se
cuveni
; a se
cădea
. /<fr.
imposer
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia impuseseră
impúne (impún, impús),
vb. – A constrînge, a
obliga
. Lat.
imponere
(
sec
. XIX), pe
baza
lui
pune
. – Der.
impunător
, adj. (
impozant
), cu suf. –
tor
;
impozant
,
adj., din fr.
imposant
;
impoza
,
vb. (înv., a
impune
), din fr.
imposer
;
impozabil
,
adj., din fr.
imposable
;
impozit
, s.n., din lat.
impositum
(
sec
. XIX), cu
fonetismul
cuvintelor
care
provin
de
aici
.
Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER
|
definitia impuseseră
IMPÚNE
vb. III.
1.
tr.
A
face
pe cineva să
accepte
ceva (o
sarcină
, o
obligație
etc.). ♦ A
sili
pe cineva la ceva.
2.
intr.
A
inspira
respect
,
stimă
. ♦
refl.
A se
afirma
.
3.
tr.
A
constrânge
(pe cineva) să
accepte
ceva.
4.
tr.
A
supune
unui
impozit
. [P.i.
impún
, perf.s.
-
pusei
,
part
.
-
pus
, conj.
-
pună
. / cf. fr.
imposer
, lat.
imponere
, după
pune
].
Dictionar: Dictionar de neologisme - DN
|
definitia impuseseră
IMPÚNE
vb.
I. tr. 1. a
face
pe cineva să
accepte
ceva. ♢ a
constrânge
(pe cineva) la ceva. 2. a
supune
unui
impozit
. II. intr. a
inspira
respect
,
teamă
. III. refl. a
căpăta
prestigiu
, a se
afirma
. (< lat.
imponere
, după fr.
imposer
)
Dictionar: Marele dictionar de neologisme - MDN
|
definitia impuseseră
Widget WebDex
- Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser
- Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Webdex.ro foloseste cookies pentru a putea afisa rezultatele corecte. Continuand navigarea pe acest site, esti de acord cu folosirea de cookies.
Mai multe detalii
OK