s.f. v. încastelură.
s.f. v. încastelură.
s. f., g.-d. art. incastelúrii
s. f., g.-d. art. incastelúrii
s.f. Deformare a copitei (la cai) constând din apropierea exagerată a călcâielor. [Var. încastelură s.f. / cf. fr. encastelure].
s.f. Deformare a copitei (la cai) constând din apropierea exagerată a călcâielor. [Var. încastelură s.f. / cf. fr. encastelure].
s. f. deformare a copitei (la cai) constând din apropierea exagerată a călcâielor. (< fr. encastelure)
încasteluri, s.f. (Med. vet.) Deformare a copitei la animale. [Var.: incastelúră s.f.)- Din fr. encastelure.
încasteluri, s.f. (Med. vet.) Deformare a copitei la animale. [Var.: incastelúră s.f.)- Din fr. encastelure.
s. f., pl. încastelúri
s. f., pl. încastelúri