definiția incastrata definiție dex

vb. I. v. încastra.

încastrez, vb. I. Tranz. (Tehn.) A realiza o legătură între două elemente ale unui ansamblu pentru a împiedica mișcarea lor. – Din fr. encastrer.

încastrez, vb. I. Tranz. (Tehn.) A realiza o legătură între două elemente ale unui ansamblu pentru a împiedica mișcarea lor. – Din fr. encastrer.

vb., ind. prez. 1 sg. încastréz, 3 sg. și pl. încastreáză

vb., ind. prez. 1 sg. încastréz, 3 sg. și pl. încastreáză

tranz. tehn. (corpuri, elemente ale unui corp etc.) A fixa printr-o legătură pentru a împiedica mișcarea relativă. [Sil. -cas-tra] /<fr. encastrer

tranz. tehn. (corpuri, elemente ale unui corp etc.) A fixa printr-o legătură pentru a împiedica mișcarea relativă. [Sil. -cas-tra] /<fr. encastrer

vb. I. tr. A înțepeni, a lega fix două corpuri (îmbucându-le unul în altul, în falțuri etc.) în așa fel încât să se împiedice orice mișcare de rotire sau de translație a lor. [Var. incastra vb. I. / < fr. encastrer, cf. it. incastrare].

vb. I. tr. A înțepeni, a lega fix două corpuri (îmbucându-le unul în altul, în falțuri etc.) în așa fel încât să se împiedice orice mișcare de rotire sau de translație a lor. [Var. incastra vb. I. / < fr. encastrer, cf. it. incastrare].