a arde, a ciuguli, a da la Maica Precista, a îmbarca, a împodobi, a încălța, a înfla, a înșuruba, a potcovi, a pune la secret, a vătui.
închisori, s.f. 1. Clădire, loc în care sunt închiși cei condamnați la pedepse privative de libertate sau cei deținuți preventiv; temniță, pușcărie. penitenciar, arest, prinsoare. ♦ (Rar) Loc închis sau îngrădit (unde se țin vitele). 2. Faptul de a sta închis; ședere în temniță. – Închis2 + suf. -oare.
s. (JUR.) 1. arest, ocnă, penitenciar, pușcărie, temniță, (înv. și pop.) popreală, (pop.) prinsoare, robie, (reg.) cremenal, (Transilv., Maram. și Bucov.) ariște, (prin Transilv.) căliscă, (Transilv.) pițigoaică, (prin Olt.) prinzare, (prin Maram.) robșag, (înv.) pază, tumurluc, (franțuzism înv.) prizon, (fam.) beci, gherlă, (fam. fig.) dubă, hârdău, răcoare, (reg. fig.) umbră, (arg.) gros, pârnaie, țuhaus, zdup. (Cât a stat la ~?) 2. ocnă, pușcărie, recluziune, temniță. (Condamnat la 5 ani ~.)
s. f., g.-d. art. închisórii; pl. închisóri
f. 1) Instituție corecțională în care își ispășesc pedeapsa persoane condamnate la privațiune de libertate; pușcărie; penitenciar. A fi la ~. 2) Clădire în care se află această instituție. 3) fig. Loc unde este închis cineva sau ceva. 4) Stare a celui închis. Condamnat la 5 ani ~. [G.-D. închisorii] /închis + suf. ~oare
adăpost, arcan, bască, batacă, bodârlău, bordei, bortă, bulău, Bumbata, calea putreziciunii, casa fără geam, Chiajna, ciubăr, colegiu, colivie, curte de aer, deal, dubă, fereală, fermă de stat, gherlă, gros, hândeali, hârdău, hrubă, incubator, întreprindere, labirint, macarenco, marmezan, mititica, ospiciu, ostrov, pandaimos, pârnaie, pension, popreală, prinsoare, pripache, priponache, priponescu, Priponex SRL, răcoare, rece, reveneală, salamet, salată, salon, Sing-Sing, Sovata, specială, tabără, tarom, țuhal, țuhaus, zbârnă, zdup.