incidentali, -e, adj. (Adesea adverbial) Care intervine întâmplător; accidental. – Din fr. incidentel.
adj. 1. v. întâmplător. 2. v. neprevăzut.
adj. m., pl. incidentáli; f. sg. incidentálă, pl. incidentále
adv. Pe neașteptate; în mod neprevăzut; accidental; întâmplător; inopinat. /<fr. incidentel, it. incidentale
Care are caracter de incident; neprevăzut; întâmplător; accidental. /<fr. incidentel, it. incidentale
adj. (adesea adv.) Întâmplător, accidental. [Cf. fr. incidentel, it. incidentale].
adj. (și adv.) întâmplător, accidental. (< it. incidentale)