incisivi, s.m. (Și în sintagma dinți incisivi) Fiecare dintre dinții lați, cu rădăcinile neramificate, aflați în planul anterior al arcadelor dentare, sus și jos, și folosiți pentru tăierea alimentelor. – Din fr. incisive.
incisivi, -e, adj. Pătrunzător; tăios, mușcător. Stil incisiv. – Din fr. incisif.
adj. v. batjocoritor, epigramatic, sarcastic, satiric.
dinții din față (opt la număr) care servesc la mușcarea și mărunțirea alimentelor. /<fr. incisif, lat. incisivus
(despre vorbe, stil) Care conține aluzii răutăcioase; mușcător; pișcător; usturător; înțepător. /<fr. incisif, lat. incisivus
adj. Tăios, mușcător. ♦ Dinți incisivi (și s.m.) = cei patru dinți din față care taie alimentele. [Var. inciziv, -ă adj. / < fr. incisif].