încovoieri, s.f. Faptul de a (se) încovoia. – V. încovoia.
s. 1. arcuire, curbare, îndoire, (rar) flexiune, (înv. și reg.) încujbare. (~ unei bare.) 2. v. îndoire. 3. v. aplecare. 4. v. flexiune. 5. v. în-covrigare.
s. f., g.-d. art. încovoiérii; pl. încovoiéri