incrustații, s.f. 1. Procedeu de fixare în suprafața unui material a altui material, de obicei mai prețios. 2. Ornament înfipt pe suprafața unui obiect. 3. Crustă de săruri care s-au depus, în anumite condiții, pe suprafața unui corp. [Var.: încrustáție, (înv.) încrustațiúne s.f.] – Din fr. incrustation.
s. f. (sil. -ți-e), art. incrustáția (sil. -ți-a), g.-d. art. incrustáției; pl. incrustáții, art. incrustáțiile (sil. -ți-i-)
f. 1) Ornament incrustat. 2) Crustă de săruri depusă pe pereții unui obiect sau ai unui țesut. [G.-D. incrustației; Sil. in-crus-ta-ți-e] /<fr. incrustation