definiția indienii definiție dex

s.n. Țesătură de bumbac subțire și fină, albită, vopsită sau imprimată, din care se confecționează obiecte de lenjerie. [Pr.: -di-an. – Var.: indiánă s.f.] – Din fr. indienne.

indieni, -e, s.m. și f., adj. 1. S.m. și f. Persoană care face parte din populația de bază a Indiei sau este originară de acolo. ♦ (Impr.) Persoană care face parte din populația indigenă a Americii; amerindian. 2. Adj. Care aparține Indiei sau populației ei, privitor la India sau la populația ei; indic. ♦ (Impr.) Care aparține populației indigene a Americii, privitor la această populație. ♦ (Substantivat, f.) Limba indiană. [Pr.: -di-an] – Din fr. indien.

s., adj. 1. s. (livr.) hindus. 2. adj. (livr.) hindus, (rar) indic.

s. n. (sil. -di-an)

adj. m., s. m. (sil. -di-an), pl. indiéni (sil. -di-eni); f. sg. indiánă, g.-d. art. indiénei, pl. indiéne

m. și f. 1) Persoană care face parte din populația de bază a Indiei sau este originară din India. 2) Persoană aparținând uneia dintre populațiile băștinașe din America; amerindian. [Sil. -di-an] /<fr. indien

1) Care aparține Indiei sau populației ei; din India. 2) Care aparține uneia dintre populațiile băștinașe din America; amerindian. [Sil. -di-an] /<fr. indien

n. Țesătură fină de bumbac, vopsită sau imprimată, folosită la confecționarea articolelor de lenjerie. [Sil. -di-an] /<fr. indienne

adj. – Care face parte din populația Indiei. De la India (sec. XIX). – Der. indienesc, adj. (indian), sec. XVII, astăzi înv.; indic, adj. (indian); indian, s.m. (locuitor din India); indian, s.n. (țesătură de bumbac fină, pentru lenjerie); indiană, s.f. (prăjitură cu frișcă acoperită cu ciocolată); indiancă, s.f. (locuitoare din India); indienește, adv. (ca indienii).

s.n. Pânză fină de bumbac, vopsită sau imprimată. [Pron. -di-an, var. indiană s.f. / < fr. indienne].

s. n. țesătură fină de bumbac, vopsită sau imprimată, pentru lenjerie. (< fr. indienne)

I. adj., s. m. f. 1. (locuitor) din India. 2. amerindian. II. adj. care aparține Indiei; indic; hindus (1). o arta ~ă = artă care s-a dezvoltat de la sfârșitul mileniului IV a. Chr., în cadrul culturilor din valea Indului, legate de dezvoltarea budismului și a brahmanismului. (< fr. indien)

s.f. v. indian¹.

indiene, s.f. Prăjitură umplută cu frișcă și acoperită cu glazură de ciocolată. [Pr.: -di-a-] – Cf. germ. Indianer [krapfen].

f. mai ales art. Limba indienilor. /<fr. indien

f. Prăjitură umplută cu frișcă și acoperită cu glazură de ciocolată. /<fr. indien

s.f. Prăjitură cu frișcă și cu glazură de ciocolată. [Pron. -di-a. / cf. germ. Indianer(krapfen)].

s.f. v. indian.

s. f. prăjitură cu frișcă și glazură de ciocolată. (după germ. Indianer/krapfen/)

s. pl. v. amerindieni.