s.f. Lipsă de disciplină; nesupunere; p. ext. dezordine. – Din fr. indiscipline.
s. neascultare, nedisciplină, nesupunere, (livr.) insubordonare, (rar) recalcitranță. (Act de ~.)
s. f. (sil. -pli-), g.-d. art. indisciplínei
f. Lipsă de disciplină. [G.-D. indisciplinei; Sil. -ci-pli-] /<fr. indiscipline
s.f. Lipsă de disciplină; nesupunere; (p. ext.) dezordine. [Cf. fr. indiscipline].
s. f. lipsă de disciplină; nesupunere; (p. ext.) dezordine. (< fr. indiscipline)