pers. 3 înfrunzește, vb. IV. Intranz. A face frunze, a se acoperi cu frunze. – În + frunză.
vb., ind. prez. 3 sg. înfrunzéște, imperf. 3 sg. înfrunzeá; conj. prez. 3 sg. și pl. înfrunzeáscă
pers. 3 ~éște intranz. (mai ales despre arbori și arbuști) A se acoperi cu frunze; a face frunze. /<lat. infrondire
înfrunziri, s.f. Acțiunea de a înfrunzi și rezultatul ei. – V. înfrunzi.
s. f., g.-d. art. înfrunzírii; pl. înfrunzíri