îngrijiri, s.f. Acțiunea de a (se) îngriji și rezultatul ei. I. 1. Grijă purtată unei ființe, unui lucru; solicitudine. ♢ Personal de îngrijire = personal care se ocupă de curățenia dintr-o instituție. ♢ Expr. A da primele îngrijiri = a da primul ajutor unui accidentat, unui bolnav etc. 2. Băgare de seamă, atenție. II. (Înv.) Îngrijorare, teamă. – V. îngriji.
s. v. frământare, grijă, îngrijorare, neliniște, temere.
s. f., g.-d. art. îngrijírii; pl. îngrijíri