înnemuresc, vb. IV. Tranz. (Înv.) A face nemuritor, a imortaliza. – În + ne + muri (după fr. immortaliser).
vb. v. eterniza, imortaliza, înrudi, perpetua.
(a imortaliza; a se înrudi) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. înnemurésc, imperf. 3 sg. înnemureá; conj. prez. 3 sg. și pl. înnemureáscă
tranz. A face să se înnemurească. /în + ne + a muri
intranz. 1) A deveni neam (unul cu altul); a se înrudi. 2) A fi neam (unul cu altul); a se înrudi. /în + ne + a muri
înnemuriri, s.f. (Reg.) Înrudire. – V. înnemuri2.
s. f., g.-d. art. înnemurírii; pl. înnemuríri
s.f. (înv.) imortalizare.