s.n. Plutire și înaintare (a unor ființe) la suprafața sau în interiorul apei, deplasare în apă prin mișcări ritmice. ♢ Loc. adv. De-a înotul = înotând. ♦ (Adverbial) Înotând. – Din înota (derivat regresiv).
s. înotare, înotat, (pop.) înotătură.
s. n.
n. Plutire și înaintare pe suprafața apei sau în apă prin mișcări ritmice. /v. a înota