instalez, vb. I. 1. Tranz. A monta, a așeza o instalație, o aparatură tehnică, o mașină etc. 2. Tranz. și refl. A (se) așeza, a (se) stabili într-un loc. 3. Tranz. A pune pe cineva (cu oarecare solemnitate) într-un post de răspundere. – Din fr. installer.
vb. 1. v. stabili. 2. a trage. (La ce hotel te-ai ~?) 3. a (se) așeza, a (se) fixa, a (se) plasa, a (se) posta. (S-a ~ în fața ușii.) 4. v. monta.
vb., ind. prez. 1 sg. instaléz, 3 sg. și pl. instaleáză
tranz. 1) (mașini, aparate tehnice etc.) A așeza la locul destinat (fixând toate piesele) pentru a funcționa; a monta. 2) (persoane) A pune (oficial) într-o funcție. 3) (persoane) A face să se instaleze. /<fr. installer, lat. installare
intranz. 1) (despre persoane) A se așeza într-un loc determinat sau într-un mod specific. 2) A se stabili pe un loc un timp oarecare. /<fr. installer, lat. installare
vb. I. 1. tr. A așeza, a monta o mașină, aparate etc. 2. refl. A se așeza, a se stabili într-un loc. 3. tr. A pune cu oarecare solemnitate pe cineva într-o funcție, într-o demnitate. [< fr. installer, it. installare].
vb. I. tr. 1. a așeza, a monta o mașină, aparate etc. 2. a pune cu oarecare solemnitate pe cineva într-o funcție, într-un post de răspundere. II. refl. a se stabili într-o locuință, localitate. ♢ (fam.) a se așeza comod, confortabil. (< fr. installer)