institute, s.n. 1. Instituție în care se fac cercetări științifice de specialitate. ♦ Instituție de învățământ superior (universitar) în care se pregătesc cadre cu calificare superioară în diferite specialități. ♦ (Concr.) Local în care funcționează astfel de instituții. 2. (În trecut) Școală particulară de grad secundar, de obicei cu internat. 3. (Înv.) Instituție (2). – Din fr. institut, lat. institutum.
s. n., pl. institúte
n. 1) Instituție de învățământ superior sau de cercetări științifice. 2) Sediul unei astfel de instituții. /<fr. institut, lat. institutum
s.n. 1. Instituție, așezământ (de pe lângă o universitate, o academie, o industrie etc.) unde se fac cercetări științifice. ♦ Instituție de învățământ superior (cu mai multe facultăți). ♦ (În trecut) Liceu particular (cu internat). ♦ Local în care funcționează asemenea instituții. 2. (La pl.) Operă care cuprinde principiile dreptului roman din epoca împăratului Iustinian. [< fr. institut, cf. lat. institutum – lucru stabilit].
s. n. 1. instituție, așezământ unde se fac cercetări științifice. ♢ instituție de învățământ superior (cu mai multe facultăți). ♢ (în trecut) liceu particular. ♢ local în care funcționează asemenea instituții. 2. (pl.) operă care cuprinde principiile dreptului roman din perioada împăratului Iustinian. (< fr. institut, lat. institutum)