insúflu, vb. I. Tranz. 1. A introduce sub presiune gaze, vapori sau substanțe pulverulente în interiorul unui spațiu închis pentru a îmbunătăți desfășurarea proceselor care se produc în instalația respectivă. 2.. Fig. A provoca cuiva un anumit sentiment, o anumită idee; a inspira (2). ♦ (Înv.) A însufleți, a îmbărbăta. – Din fr. insuffler.
tranz. 1) (gaze, vapori, substanțe pulverulente) A face să pătrundă printr-un suflu (într-un spațiu închis). 2) (gânduri, sentimente, idei etc.) A face să apară în minte; a inspira. [Sil. -su-fla] /<fr. insuffler
vb. I. tr. 1. A introduce sub presiune pulbere, gaze etc. într-un spațiu închis. 2. (Fig.) A trezi, a provoca cuiva un sentiment, o idee etc.; a inspira. [P.i. insúflu. / < fr. insuffler, it., lat. insufflare].