intelectuali, -e, adj., s.m. și f. 1. Adj. Care aparține intelectului, care se referă la activitatea minții, la intelect. 2. S.m. și f. Persoană care posedă o pregătire de specialitate temeinică și lucrează în domeniul artei, al științei, tehnicii etc.; persoană care aparține intelectualității. [Pr.: -tu-al] – Din fr. intellectuel, lat. intellectualis.
adj. 1. cerebral, mintal, rațional, spiritual. (Activitate ~.) 2. spiritual. (Cultura ~.)
adj. m., s. m. (sil. -tu-al), pl. intelectuáli; f. sg. intelectuálă, pl. intelectuále
Care ține de intelect; propriu intelectului. [Sil. -tu-al] /<lat. intellectualis, fr. intellectuel
m. Persoană care se ocupă cu munca intelectuală; om cu pregătire specială care lucrează în domeniul științei, artei, învățământului etc. [Sil. -tu-al] /<lat. intellectualis, fr. intellectuel
adj. Referitor la activitatea de gândire, la intelect. // s.m. și f. Cel care are ca specialitate, pe baza unei pregătiri corespunzătoare, munca intelectuală și lucrează în domeniul științei, al artei, al economiei, tehnicii, învățământului etc. [Pron. -tu-al. / cf. fr. intellectuel].
I. adj. referitor la intelect. II. s. m. f. cel care are ca specialitate, pe baza unei pregătiri corespunzătoare, munca intelectuală. (< fr. intellectuel, lat. intellectualis)