intercesiuni, s.f. (Rar) Intervenție în favoarea cuiva; mijlocire. [Pr.: -si-u-] – Din fr. intercession.
s. f. (sil. -si-u-), g.-d. art. intercesiúnii; pl. intercesiúni
s.f. (Rar) Intervenție în favoarea cuiva, mijlocire. [Pron. -si-u-. / cf. fr. intercession, lat. intercessio].
s. f. intervenție în favoarea cuiva; mijlocire. (< fr. intercession, lat. intercessio)