definiția interogativa definiție dex

interogativi, -e, adj. Care exprimă o întrebare; întrebător. – Din fr. interrogatif.

interogativi, -e, adj. Care exprimă o întrebare; întrebător. – Din fr. interrogatif.

adj. întrebător. (Ton ~.)

adj. întrebător. (Ton ~.)

adj. m., pl. interogatívi; f. sg. interogatívă, pl. interogatíve

și adverbial Care conține o întrebare; întrebător. /<fr. interrogatif

și adverbial Care conține o întrebare; întrebător. /<fr. interrogatif

adj. Care exprimă o întrebare; întrebător. ♢ Propoziție interogativă (și s.f.) = propoziție prin care se formulează direct sau se reproduce o întrebare. [Cf. lat. interrogativus, fr. interrogatif].

adj. Care exprimă o întrebare; întrebător. ♢ Propoziție interogativă (și s.f.) = propoziție prin care se formulează direct sau se reproduce o întrebare. [Cf. lat. interrogativus, fr. interrogatif].

adj. care exprimă o întrebare. (< fr. interrogatif, lat. interrogativus)