interpolați, -te, adj. (Despre pasaje, capitole, cuvinte) Intercalat, inserat (într-un text). ♦ (Despre un text) În care au fost introduse interpolări. – V. interpola.
adj. m., pl. interpoláți; f. sg. interpolátă, pl. interpoláte
1) v. A INTERPOLA. 2) (despre texte) În care s-a făcut o interpolație; cu interpolație. / v. a interpola
interpolații, s.f. (Rar) Interpolare. [Var.: interpolațiúne s.f.] – Din fr. interpolation, lat. interpolatio, -onis.
s. f. (sil. -ți-e), art. interpoláția (sil. -ți-a), g.-d. art. interpoláției; pl. interpoláții, art. interpoláțiile (sil. -ți-i-)
f. Porțiune (cuvinte, fraze, fragmente etc.) introdusă într-un text în vederea explicării sau completării lui. /<fr. interpolation, lat. interpolatio, ~onis
s.f. Interpolare. [Gen. -iei, var. interpolațiune s.f. / cf. fr. interpolation, lat. interpolatio].
s. f. interpolare. (< fr. interpolation, lat. interpolatio)