a se băși, a se bese, a călca pe broască, a fi mâncat de prin gunoaie, a gaza, a se pârțâi, a trage bășini / pârțuri / rachete / vânturi.
intestinali, -e, adj. Care aparține intestinului1, care se referă la intestin1, care se produce sau se află în intestin1; enteric. – Din fr. intestinal.
adj. m., pl. intestináli; f. sg. intestinálă, pl. intestinále
Care ține de intestin; referitor la intestin. /<fr. intestinal
adj. Referitor la intestin, al intestinului; enteric. [< fr. intestinal].