intestine, s.n. Parte a aparatului digestiv, la oameni și la unele animale, care are formă de tub și care se întinde de la stomac până la anus, fiind alcătuită din două părți distincte; maț. – Din fr. intestin, lat. intestinum.
intestini, -e, adj. (Livr.) Care se produce în interior, care are loc înăuntru; intern, lăuntric. Frământări intestine. – Din fr. intestin, lat. intestinus.
s. n., pl. intestíne
n. (la oameni și la unele animale) Parte a aparatului digestiv în formă de tub, cuprinsă între stomac și anus; maț. /<fr. intestin, lat. intestinum
livr. Care are loc în interiorul unui organism social; intern. /<fr. intestin, lat. intestinum
s.n. Parte a aparatului digestiv în formă de tub care se întinde între pilor și anus; (pop.) maț. [< fr. intestin, it. intestino, cf. lat. intestinum].
s. n. parte a aparatului digestiv, în formă de tub, între pilor și anus. (< fr. intestin, lat. intestinum)