înțolesc, vb. IV. Tranz. și refl. (Fam.) A (se) îmbrăca în haine noi; a (se) îmbrăca bine, elegant; țig. a parveni. – În + țol.
vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. înțolésc, imperf. 3 sg. înțoleá; conj. prez. 3 sg. și pl. înțoleáscă
tranz. A face să se înțolească. /în + țol