intoxicări, s.f. Acțiunea de a (se) intoxica și rezultatul ei; otrăvire. – V. intoxica.
s. v. intoxicație.
≠ dezintoxicare
s. f., g.-d. art. intoxicării; pl. intoxicări
s.f. Faptul de a (se) intoxica; intoxicație. [< intoxica].